
Le travail de recherche mené en Roumanie et en France pour la monographie « Ladea » m’a permis de révéler les rapports entre deux maîtres de la sculpture du XXe siècle, Antoine Bourdelle et Romulus Ladea (Jitin, 1901 – Bucarest, 1970). Ladea se rend à Paris en 1924-1925 pour suivre les cours de Bourdelle.
Dans l’atelier de l’Académie de la Grande Chaumière (1925), il fait des dessins et des sculptures, ainsi que des études modelées. Il est aussi praticien (1925) dans l’atelier de Constantin Brancusi à Montparnasse. Au-delà des relations bien réelles entretenues par Bourdelle avec la Roumanie, ainsi que de la présence de Ladea à la Grande Chaumière, il y a un socle commun pour l’activité de ces deux personnalités artistiques : la conception de l’art et de la théorie de la forme dans la sculpture. Parmi les quinze sculpteurs roumains formés à Paris sous l’autorité de Bourdelle, Ladea reste le seul promoteur des thèses soutenues par l’enseignement artistique du Maître. À son tour professeur, Romulus Ladea est le créateur de l’école de la sculpture moderne en Transylvanie. Pendant cinq décennies (1927-1970), à l’Université des Beaux-Arts de Cluj, il enseigne à ses élèves les thèses esthétiques de Bourdelle, en expliquant le rôle fondamental de la personnalité et de l’œuvre de Bourdelle pour la sculpture universelle et roumaine. Il présentera toujours les principes de la morphologie bourdellienne pour l’art sculptural et l’architectonique de la statuaire comme les clefs de la sculpture.
Plus de cinquante sculptures (groupes statuaires, portraits, personnages héroïques, nus) de matériaux très divers sont conservés dans les musées roumains. Dix-huit monuments sont installés dans les villes les plus importantes de Roumanie. Sa vision profondément méditative évoque l’éternel humain, l’énergie vitale, l’amour, la tendresse.
Par son œuvre remarquable et son enseignement, Ladea a assuré la transmission de la conception de l’art de Bourdelle, de la théorie de la forme du maître français et surtout de l’influence décisive de celui-ci sur l’art monumental dans l’évolution de la statuaire roumaine et universelle du XXe siècle.

ANTOINE BOURDELLE ȘI ROMULUS LADEA ÎN GEOGRAFIA SPIRITUALĂ A EUROPEI
Convergențele morfologice întrunite în expoziția Transmitere și transgresie (Transmission / Transgression), Maeștri și elevi în atelier au dezvăluit diversități stilistice ale operelor lui Rodin și Bourdelle, Giacometti și Germaine Richier, inedit și complex înlănțuite prin personalitatea lui Bourdelle. Platforma Hypothèses găzduieşte și lărgeşte cadrul explorării universului morfologic al sculpturii și pedagogiei sculpturii în secolele XX- XXI, oferind schimbul de informații în aria cercetărilor actuale.
Paginile de față se înscriu în această arie a domeniului, interesul, studiul și preocupările autoarei urmărind în mod deosebit factorii de integrare a sculpturii românești în peisajul artistic european în prima jumătate a secolului XX, rolul Franței și directa influență a personalității lui Bourdelle în sculptura și în învățământul artistic din România modernă. Rezultatul a fost publicarea a două volume de sinteză: monografia LADEA, apărută în noiembrie 2017, la Editura Monitorul Oficial București (400 pagini) și cartea Arta Formei – structuri spaţiale in sculptura româneasca a secolului XX, Editura Orator (Bucureşti, 1993, 368 pagini).
Cercetarea desfășurată în România și în Franța pentru realizarea monografiei Ladea mi-a permis revelarea raporturilor între doi maeștri ai sculpturii secolului XX, Antoine Bourdelle, artist de notorietate internațională și Romulus Ladea (1), artist de renume național. Plecând de la prezența operelor lui Antoine Bourdelle etalate în Muzeul Simu din București și relațiile îndelungate, întreținute de către Bourdelle cu România – prin prieteniile cu artiștii, oamenii de cultură, și colaborarea cu colecționarii – și până la studiile lui Ladea în atelierul de la Académie de la Grande Chaumière, se profilează soclul comun al activității celor două personalități artistice și al gândirii spiritului lor creator în concepția despre artă și teoria formei.
Documentarea desfășurată de-alungul anilor pentru elaborarea cărții a avut inițial diversitatea opiniilor exegete ale operei lui Ladea completate de discuțiile cu sculptorul și explicațiile sale profesorale în ultimul deceniu de viață (1960-1970). Amploarea subiectului a primit clarificări prin numeroase legături și discuții cu oamenii de cultură ai generației interbelice, profesori și sculptori din România și Franța, vizite și călătorii la muzee și expoziții în orașele din România și din străinătate pentru realizarea fotografiilor.
La primul popas în Franța, în iarna lui 1968-1969, autoarea a avut privilegiul unei ample și emoționante conversații cu Doamna Cléopâtre Sevastos, soţia sculptorului. Informaţiile şi evocările de o valoare majoră, primite de la Doamna Bourdelle, au contribuit la îmbogățirea și lărgirea cadrului ideatic al cărții. Ca elevă a lui Bourdelle, observațiile personale ale sculptoriței subliniau accentele pedagogice ale Profesorului în explicațiile despre știința sculpturii, principii, școală și lucru, concepte morfologice distincte și teoria formei, univers morfologic și vocabular specific. Vorbind despre formă, sculptorița îl cita pe maestru referindu-se la importanța spațiului și legătura dintre sculptură și arhitectură. Se oprea la echilibrul formei, construcţia stabilă a maselor, proporția maselor între ele și structura generală a arhitecturării sculpturii. Relua raportul cu spațiul în construirea din toate părțile dintr-odată a milioanelor de profiluri ale ansamblului sculpturii. Discuția începută în plină lumină s-a încheiat târziu, în semi-întunericul încăperii în care ne aflam. Iluminarea asupra legilor sculpturii învăluise vechea locuință din Impasse du Maine. Spaţiul, aurit de duhul artistului și de geniul capodoperei încremenise în vizionara și suprema lecție despre arta sculpturii și știința sculpturii.
Lecția lui Bourdelle, transmisă peste timp, îmi fusese comunicată prin Ladea de-alungul anilor: Eram pregătită să întreb și să înțeleg semnificațiile și explicațiile Doamnei Bourdelle. Discuțiile cu Ladea mă inițiaseră. Eram familiarizată cu termenii și judecățile valorice, dependențele organice din teoria formei. Destinul lui Ladea de a aduce în România generațiilor viitoare concepția maestrului de la Grande Chaumière apărea ca o datorie la care mă aliniam, la rândul meu, ca elevă târzie a teoriei formei susținute în România de promotorul tezelor lui Bourdelle.
Ladea. Transmitere și Transgresie
Actualele cercetări ale autoarei [1] confirmă locul lui Ladea printre cei 15 tineri sculptori români veniți la cursul lui Bourdelle la Académie de la Grande Chaumière, în 1925 (2). Profesor, la rândul său, Ladea a predat de-alungul deceniilor (1927-1970), cursul de sculptură la Universitatea de Arte din Cluj. În prima etapă a experienței didactice (1927- 1949), două dintre tezele didactice ale lui Bourdelle au fost : “Sculpturalul formei” și “Claritatea arhitecturii și ordonanța sublimă a sintezei ansamblului” pentru ca, în următoarea etapă, (1960-1970), Ladea să reia aceste teze și să le reformuleze prin conceptele de monumental și arhitecturare a sculpturii, considerate chei ale sculpturii și statuarei. Tezele devin evidente în conștiința sa artistică și în monumentele de statuară și operele etalate în muzeele României (3).

Aportul lui Ladea
Ladea marchează dubla față a conceptului formei în sculptură, afirmând că, “în sculptură, forma înseamnă Volum înțeles”. Subliniază rolul morfologic decisiv al volumului, condiția sa de protagonist și, în fine, funcția sculpturalului. Ladea se referă la tăierea materiei solide a formei în profunzimea spațiului, la forma bine definită, în plenitudine vitală și spirit creativ, prin elaborare și știință, geometrie și arhitectonică expresivă. Procesul construirii formei realizează aceasta : volumul – înțeles sculptural.
A doua teză a lui Ladea : Punerea în spațiu, se referă la compoziția gândită pe toate unghiurile materiei sculptate, prin conceperea organică a volumelor și profilurilor-articulate în contexte locale – și în întregul ansamblu al sculpturii, spațialitatea obținându-se firesc prin globalitatea sculpturală a volumelor.
În aceste coordonate, Stilul se exprimă prin capacitatea artistului de a-și stăpâni propriul sistem.
Pentru deceniile de la mijlocul secolului trecut, putem considera linia pedagogiei lui Bourdelle conţinută în învățământul artistic din România prin Romulus Ladea, cadrul morfologiei sculpturii fiind păstrat și îmbogățit de Ladea prin propriile lui concepte morfologice, considerate ca fiind fundamentale sculpturii : volumul și punerea în spațiu. Efortul de lărgire a înțelegerii morfologiei sculpturii sub aportul teoretic revelă autoritatea celor două concepte evoluând în limbajul actual prin : Sculpturalul volumului și Spațialitatea ansamblului.
Creatorul școlii de sculptură modernă în Transilvania, Ladea rămâne prin opera remarcabilă și învățământul artistic practicat, singurul sculptor preocupat de teoria formei de-a lungul întregii sale activități și transmițătorul firului pedagogic al maestrului Bourdelle, creând deschiderea transgresiei viziunilor actuale ale sculptorilor români.
Adriana Botez-Crainic
Critique et historienne de l’art.

NOTE
1 – Născut în 1901 la Jitin, în Banat-Transilvania, sculptorul Romulus Ladea a trăit în România sub trei regimuri politice: imperiul austro-ungar, monarhia și republica sub ocupația sovietică. A decedat în 1970 la București, Joița.
2 – Ladea se află la Paris în 1924-1925 pentru a urma cursurile lui Antoine Bourdelle. În atelierul academiei libere, Académie de la Grande Chaumière (1925), Ladea face desene și sculpturi, studii și modelaj de portret, bust și corp întreg. Este de asemenea practician (1925) în atelierul lui Constantin Brâncuși din Montparnasse.
3 – Mai mult de cinzeci de sculpturi de Ladea (1923-1970) sunt etalate în muzeele în România: grupuri statuare, portrete de personalități de cultură, personaje eroice, nuduri. Ronde-bosse șit reliefuri în bronz, marmură, alabastru, piatră, lemn, lut-ars. Opera, de o viziune profund meditativă evocă, eternul uman, energia vitală, iubirea, tandrețea. Optsprezece monumente de statuară publică în orașele cele mai importante ale României.
BIBLIOGRAFIE
[1] ADRIANA BOTEZ – CRAINIC : Ladea, Editura Monitorul Oficial, Bucureşti, 2017
[2] ADRIANA BOTEZ – CRAINIC : Arta formei. Structuri spaţiale in sculptura româneasca a secolului XX. Editura Orator, Bucureşti, 1993
[3] ANTOINE BOURDELLE : Cours & Leçons a L’Académie de la Grande Chaumière. Paris-Musées / Editions des Cendres, Paris, 2007 (tome I cours ; tome II leçons)
OpenEdition vous propose de citer ce billet de la manière suivante :
adrianabotezcrainic (27 novembre 2019). ANTOINE BOURDELLE ȘI ROMULUS LADEA ÎN GEOGRAFIA SPIRITUALĂ A EUROPEI. Carnet de recherche autour d'Antoine Bourdelle. Consulté le 17 février 2025 à l’adresse https://doi.org/10.58079/m4lm